Home Lifestyle Reading Challenge – Ce Am Citit În 2016

Reading Challenge – Ce Am Citit În 2016

by Maria februarie 16, 2017 0 comment
Reading Challenge – Ce Am Citit În 2016

Scopul meu din 2015 în coace, a fost sã citesc o carte la fiecare doua săptămâni, adica 26 de cărți pe an. Acest țel nobil a fost inspirat de Mark Zuckerberg care a venit cu ideea unui reading challenge anual în 2015 ca și rezoluție a noului an. Challenge-ul lui s-a concentrat mai mult pe învățarea despre diferite culturi, convingeri, istorii și tehnologii; al meu nu are o concentrare anume, ci am citit orice mi s-a părut intrigant la timpul respectiv.

Îmi place să citesc – fie cărți, ziare, jurnale, fie că citesc pentru a mă informa, de curiozitate, pentru a învăța, de amuzament, sau doar vreau să călătoresc în alte lumi, i.e. Stăpânul Inelelor. Cărțile sunt în general mai satisfăcătoare intelectual, în sensul că îți permit să te scufunzi mai profund într-un anumit subiect într-un mod caracteristic unic, în comparație cu alte medii.

Din păcate, de când tot fac challenge-ul, nu am reușit niciodată să citesc 26 de cărți pe an. Până acum, cel puțin. Și până acum, parcă am avut o scuză bunicică. Parcă. Dar acum nu îmi mai stă niciun master în cale, și teoretic nu am niciun obstacol pentru anul ăsta. În afară poate de filme. Și lene.

Toate astea fiind spuse, aceastea sunt cărțile prin care am trecut anul trect, precum și cărțile pe care plănuiesc să le citesc în viitorul apropiat. Îți zic de asemenea și care mi-au plăcut, și care nu, și cele care au fost doar ok.

Disclaimer: Stai liniștit, n-o să-ți dau peste cap acțiunea din nicio carte. Întregul articol este spoiler-free.

2016 READING CHALLENGE


Al Cincilea Val (The 5th Wave, #1) & Marea Nesfârșită (The 5th Wave, #2) de Rick Yancey. 

Al Cincilea Val este o trilogie din genul post-apocaliptic SF scrisă de Rick Yancey. Gândește-te gen Jocurile Foamei sau Divergent. Eu așa m-am gândit. Erau foarte populare anul trecut pe timpul ăsta, iar primul film era la sfârșitul producției.

În afară de genul post-apocaliptic SF pe care îl împărtășește cu predecesorii săi, nu prea au altceva în comun. Acțiunea nu are credibilitate și e de multe ori incoerentă, iar relația romantică dintre personajele principale este nejustificată si gratuită. Și în timp ce Jocurile Foamei și Divergent fac într-adevăr parte din genul young adult, e evident că au fost scrise pentru un public un pic mai matur. Așa că las baltă ultima carte din trilogie.

Liniște: Puterea Introvertiților Într-o Lume Asurzitoare de Susan Cain. 

A fost o recomandare făcută de unul dintre profesorii pe care îi admiram la master, primită atunci când subiectul discutat în clasă a tranziționat către spectrul introvert/extrovert. Deși cursul privea marketingul și creativitatea, am folosit cartea pentru a întelege mai bine subiectul introvertism și cum mi se aplică mie personal. Sunt, și nu mi-e rușine să admit, o introvertită get-beget.

Susan Cain studiază aspectul psihologic, precum și implicațiile introvertismului în viața de zi cu zi, îl compară cu capătul opus al spectrului – extrovertismul, și de asemenea spulberă multe mituri asociate cu acesta. Și face toate astea într-un mod ușor de citit și înteles, în caz că nu te-ar atrage partea psihologică a cărții. Are de asemenea un site care complementează cartea și unde ea și alți introvertiți discută pe larg subiectul.

Întainte să te cunosc (Me Before You, #1) de Jojo Moyes.

Daenerys, însăși Mama Dragonilor, a postat trailerul pentru filmul adaptat din carte pe profilul ei de Instagram, și m-a făcut să pun mâna pe carte. Dacă te simți obligat s-o ocolești pentru că e doar o altă carte de dragoste, nu o face. Cartea abordează subiecte mult peste relația de dragoste în sine iar catalizatorul romanței este destul de unic, așa cum este și dezvoltarea acțiunii.

Opening Belle de Maureen Sherry.

Inspirată de experiența reală a autoarei Maureen Sherry ca și director general pe Wall Street, cartea este despre un insider al Wall Street-ului care dezvăluie „cum o femeie de carieră echilibrează dragostea, amibiția, și familia într-o lume de glamour excesiv, riscuri asumate scandalos, și sexism care te lasă cu gura căscată.” Am sentimente amestecate despre cartea asta.

Detaliile despre jobul ei pe Wall Street și experiența ei acolo este fascinantă, și deși sexismul și alte probleme pe care le întâmpină personajul pot părea incredibile la prima impresie, ele sunt cu totul posibile. Cartea se distinge și prin descrierea pe care o face personajului, din interiorul industriei, a crizei globale din 2008. De asemenea, tratează sumar și stilul de viață a americanilor îmbogățiți prin forțe proprii, cât și a celor născuți în bogăție, făcuți și crescuți pentru așa ceva. Dar, în cele din urmă nu m-am putut raporta la, și nu am putut întelege, unele decizii luate de personajul principal, într-atât cât a devenit enervant. Și nu e doar acțiunea de vină, ci și stilul de scris dezorganizat și slab conectat, care sare de la o scenă la alta exact când ți-e lumea mai dragă.

Year of Yes: How to Dance It Out, Stand In the Sun and Be Your Own Person de Shonda Rhimes.

Cartea conține memoriile Shondei Rhimes, producătorul de succes a serialelor Scandal, Anatomia Lui Grey, printre altele. O dependentă de muncă si introvertită înrăită care nu se bucură de avantajele și lucrurile bune pe care i le oferă viața (și stilul de viață) și care nu poate să țină un discurs nici pentru a-și salva viața, are o revelație și decide să-și schimbe stilul de viață și să spună „da” tuturor invitațiilor și oportunităților care îi ies în cale. Gonându-și temerile, se descoperă pe sine prin acest proiect, iar viața ei devine mai împlinită.

Ea își descrie, de asemenea, candid, viața personală și profesională înainte, în timpul, și după „un an de da.” Stilul de scris este distinct, vorbește despre probleme personale, carieră, industria în care lucrează, feminism, despre cum este să fii și femeie si afro-americană de succes, într-un mod revigorant. Este posibil ca stilul de scris să-ți pară cunoscut dacă te uiți la serialele ei. Uită-te la TED talk-ul ei înainte de a decide dacă să incerci cartea. O recomand.

My Life on the Road de Gloria Steinem.

Una dintre multele cărți scrise de idolul feminismului, Gloria Steinem. Cartea tocmai fusese lansată la timpul respectiv și tot auzeam de ea fie online, fie de la Emma Watson datorită eforturilor ei cu campania Natiunilor Unite HeForShe. Mi-e un pic rușine să recunosc cât de puține cunoștințe aveam despre Glora Steinem atunci și cât de neinformată eram de realizările acesteia în ceea ce privește mișcarea feministă. Povestește în carte cum copilăria și părinții i-au format viața, pe plan personal, cât și pe plan profesional, ca activist, și modul în care acestea au condus la stilul ei de viață – constant pe drum. Vorbește, de asemenea, despre evenimentele importante care au schimbat sau format mișcarea pentru drepturile femeilor, deși nu într-o ordine anume.

Pretty Happy: Healthy Ways To Love Your Body de Kate Hudson.

O carte despre stilul de viață a lui Kate Hudson, ce o face pe aceasta fericită și cum are grijă de ea insăși. Practic ce a învățat de-a lungul anilor, în principal cum să asculte de corpul ei și de ce are acesta nevoie, cum să se înțeleagă pe sine și să fie sinceră în legătură cu dorințele și scopurile ei. Este o lectură plăcută și ușoară, cu o grămadă de poze.

Am de fapt o poveste amuzantă despre cum am ajuns să citesc cartea asta. Într-o bună zi anul trecut m-am îndreptat către imensa librărie Barnes & Noble din Union Square ca și recompensă după un examen pentru a vâna o nouă carte. Hai, bine, și pentru niște decorații drăguțe. În timp ce treceam de primul stand de cărți de la intrare unde erau expuse o grămadă de copii ale cărții lui Kate Hudson (tocmai ce fusese lansată), un timp dubios vine lângă mine și spune, cu un accent puternic de „tocmai ce am fumat niște iarbă”:

Tip Dubios: Știi, cartea asta tocmai a fost lansata și e foarte mișto.

Eu: A, da? Bine de știut, mersi.

Peste cinci minute, la etajul doi:

Tip Dubios: Chiar ar trebui să cumperi cartea asta, e foarte bună.

Eu: Ah… ok… Sigur, o să mă uit. (Devine awkward. Lasă-mă in pace.)

Peste câteva minute, la etajul trei:

Tip Dubios: Știi, nu vreau să par ciudat sau ceva, dar cartea este foarte mișto. Și Kate Hudson dă autografe mai sus.

Eu: Ah… pe bune? (Aha, da, sigur, normal că da. Cum naiba plec de lângă ăsta?!)

Pe scurt: s-a dovedit că Kate într-adevăr semna autografe mai sus, unde mai mulți oameni așteptau la coadă pentru poze și semnătură. Așă că am pus și eu mâna pe cartea ei și am trecut în linie. Dacă era nașpa cartea, măcar dă drăguț pe măsuța de cafea. Apropo, tipa e superbă și de-aproape, dacă aveai vreun dubiu. Până am terminat sesiunea foto cu Kate, Tip Dubios era înconjurat de doi agenți de pază și când am trecut pe lângă el părea încântat văzundu-mă cu cartea ei. N-am fost nesimțită și i-am mulțumit pentru pont. Se pare că era un stalker mai vechi de-al ei.

Harry Potter și Copilul Blestemat, Piesă În Două Părți de John Tiffany.

Aceasta este mai mult sau mai puțin scenariul pentru piesa de teatru Harry Potter și Copilul Blestemat care s-a jucat în Londra anul trecut. Înainte de a te apuca s-o citești, ar trebui să știi că este scrisă în format de scenariu, că nu este scrisă de J.K. Rowling, și că nu este o continuare a universului Harry Potter.

Ar trebui să spun că sunt fan Harry Potter, am citit toate cărțile, am văzut toate filmele și am crescut cu acest fenomen. Așa ca să înțelegi mai bine când spun că nu mi-a plăcut deloc cartea asta. Da, ești reunit cu vechile, iubitele personaje Harry Potter, așa că e normal să existe nostalgie, dar acțiunea nu are sens, acțiunile noilor personaje nu au sens, iar personajele vechi se comportă contrar caracterului lor într-un mod lipsit de credibilitate, având în vedere ce știm deja despre ele. De asemenea există schimbări de situație care nu au nicio noimă dacă știi cum stă treaba din cărțile anterioare.

Flash-uri din sens opus de Marian Godina.

Cartea faimosului polițist Marian Godină, cel care împărtășește povestioare amuzante, cu morală, pe contul său de Facebook. Cartea încorporează câteva dintre cele postate, cât și unele noi, și aruncă o privire câtre timpul petrecut de acesta la Academia de Poliție. E o lectură rapidă, ușoară – amuzantă dar profundă în același timp, și fiind român și știind cum funcționează instituțiile publice din țara asta, o să te bucuri știind că nu toată lumea reușește să scape nepedepsită.

Cum s-a românizat România & De ce este România altfel? de Lucian Boia. 

Ambele cărți sunt scurte și obiective, și le-am citit într-un efort de a înțelege de ce România s-a dezvoltat așa cum a făcut-o și pentru a descoperi sursa ideilor și mentalităților unice țării noastre.

Cum s-a românizat România se concentrează pe rolul minorităților și cum acestea au conturat nu numai cultura, dar și infrastructura si economia României, cât și reacția acestora la comunism și politicile vremii. Cronologia utilizată este de la anii 1800 în sus. Mi-a dat o imagine de ansamblu asupra mentalității noastre naționaliste, precum și când, cum și de ce s-a format.

De ce este România altfel? de fapt, un eseu extins, a fost întâmpinată de multe controverse, mulți acuzând autorul de a fi partizan. Autorul compară, mai mult sau mai puțin evoluția socială și politică a României și cronologia acesteia, cu cea a altor țări, și subliniază caracteristicile unice țării noastre, cele bune si cele rele. Mai departe analizează cum aceste caracteristici au un impact asupra mentalității și comportamentului nostru din ziua de azi. De exemplu, cum a evoluat corupția.

Cărțile sunt bine argumentate, și sunt pline de referințe si statistici.

Mari enigme ale istoriei de Pierre Bellemarre.

S-a întâmplat să fie prin casă atunci când aveam poftă de o lectură ușoară. Cartea își asumă câteva din enigmele istoriei, unele bine cunscute cum ar fi triunghiul Bermudelor și monstrul din Lochness, unele mai puțin cunoscute, le descompune, explică de ce și cum au devenit enigme, și le demontează pe fiecare în parte. Unele dintre așa zise enigme sunt interesante, și bine analizate si argumentate, în timp ce altele sunt complet opusul, ca și cum autorul s-ar fi plictisit sau nu i-ar fi plăcut subiectul. Cazurile bine analizate oferă într-adevăr mai multă perpectivă și informație decât o simplă căutare pe Google, așă că per total e o carte ok, dar nimic extraordinar.

Uninvited de Lysa TerKeurst.

O carte despre respingere, sursa acesteia și cum poate avea un efect îndelungat asupra noastră și a relațiilor noastre. Am fost inspirată să o citesc datorită experienței autoarei în materie, și datorită înțelegerii ei că respingerea poate căpăta multe forme. Am fost totuși un pic dezamăgită de aventura sentimentală pe care autoarea o are cu Dumnezeu. Știam că lectura o să implice și religia, dar o face mult mai frecvent decât mi-ar plăcea. O carte bunicică, însă, dar o trebuit să sar peste multe pasaje din Biblie și alte citate menite să te facă să te simți mai bine.

Adulting: How to Become a Grown-up in 468 Easy(ish) Steps de Kelly Williams Brown.

Mi-ar fi plăcut să citesc cartea asta cândva între facultate si master. Sau poate imediat după liceu. Cam asta ar fi audiența ideală pentru această carte. Este plină de ponturi despre cum să-ți organizezi viața, de la chirie, mobilă, alimentație, până la sfaturi despre familie si relații, și chiar și sfaturi on-the-job. Deși nu prea mi s-a aplicat mie, a fost destul de amuzantă încât să o citesc până la capăt, și mai știi, unele sfaturi nu se învechesc niciodata.

DE CITIT:


Hope you found my reading challenge inspiring! Which books are you currently reading? Do you have any new book recommendations?

You may also like

Leave a Comment